În 1965 un elev de liceu în vârstă de 17 ani pe nume Randy Gardner a făcut ceva ce nu multe persoane pot face. A încercat să stea treaz cât mai mult timp și a reușit să facă acest lucru pentru o perioadă de 264 de ore. 11 zile fără să doară doar pentru a vedea cum face față acestei provocări și ce poate provoca lipsa somnului.

Vă întrebați ce s-a întamplat cu elevul pe parcursul celor 11 zile? 

În cea de-a doua zi a avut probleme în a focaliza cu ochii obiectele din jur dar și abilitatea de a le identifica cu mâinile. A treia zi dispoziția sa s-a schimbat devenind irascibil și si-a pierdut abilitatea de a se putea coordona. Spre sfârșitul zilelor îi era din ce în ce mai greu să se concentreze și a început să aibă probleme de memorie având episoade paranoice și de halucinații. După experiement Randy și-a revenit și nu a rămas cu sechele de ordin fizic sau psihologic.

Concluzia este că privarea de somn poate duce la grave tulburări în corpul uman și totodată poate crea un dezechilibru grav între corp și minte. Pot apărea boli, stări psihiceproaste sau chiar moarte.

Dar acum întrebarea importantă este de ce dormim?

Știm că somnul este esențial și că adulții au nevoie de 7 – 8 ore de somn pe noapte iar adolescenții de aproximativ 10 ore pentru a funcționa normal a doua zi.

Dacă dormim mai puțin devenim somnoroși iar corpul nostru dă semnale  către creier că suntem obosiți, dar totodată și apariția întunericului e un semnal că trebuie să dormim. 

Creșterea substanțelor chimice ce induc somnul cum ar fi adenozina și melatonina ne ajută să ne adâncim într-un somn profund. Respirația încetinește și bătăile inimii scad astfel că mușchii se relaxează și începe momentul în care ADN-ul nostru se repară în acest somn non-REM, pentru a prinde energie pentru a funcționa o nouă zi.

Privarea de somn nu este doar un inconvenient minor dar să stai treaz poate face mult rău corpului. Când dormim puțin învățatul, memoria, dispoziția și timpul de reacție pot fi afectate foarte mult. Dar dacă lipsa somnului e mai mare acest fapt poate duce la probleme mai grave precum inflamații, halucinații, tensiune crescută și chiar boli cum ar fi diabet sau obezitate.

Studiile arată că privarea cronică de somn în mod repetat ajungând la mai puțin de 6 ore de somn pe noapte crește riscul de atac cerebral de 4 ori și jumătate în comparație cu cei care dorm în mod regulat câte 7 – 8 ore pe noapte.

Există o mutație genetică rară ce face ca privarea de somn să fie o condiție permanentă denumită insomnie fatală familială. Această afecțiune menține corpul într-o stare de veghe continuă oprind corpul să doarmă. În câteva luni sau chiar ani starea individului bolnav de o asemenea afecțiune se înrăutațește din ce în ce mai mult și poate duce la demență sau chiar moarte. 

Dar cum poate lipsa somnului să provoace suferință?

Oamenii de știință cred ca este vorba despre acumularea de reziduuri în creier. Ziua, când corpul este în stare trează celulele folosesc energia și sursele ei care se transformă în adenozină. Atunci când aceasta se adună crește nevoia de somn și corpul începe să se simtă obosit. Cafeina este un compus ce blochează căile de receptare a adenozinei de aceea atunci când ne simțim obosiți tindem să bem o cafea. 

Totodată și alte reziduri se acumulează în creier și dacă acestea nu sunt înlăturate, creierul se simte supraîncărcat ceea ce duce la numeroasele simptome negative ale lipsei somnului.

Acum întrebarea este: ce se întâmplă în creierul nostru când dormim?

Oamenii de știință au descoperit că sistemul nostru limfatic are un mecanism de curățare al acestor acumulări și devine mai activ atunci când dormim. El folosește lichidul cerebrospinal prin intermediul vaselor limfatice din creier pentru a elimina toxinele și reziduurile care se acumulează între celule.

Concluzia este că putem fi siguri că somnul este o necesitate dacă vrem să ne păstrăm sănătatea fizică și mintală